Dosarul în care fostul președinte al PNL Prahova Mircea Roșca a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influență, va fi rejudecat în primă instanță, a decis un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, anunță Agerpres.
Hotărârea a fost luată după ce Curtea Constituţională a constatat, pe 3 iulie 2019, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, generat de neconstituirea de către Instanţa supremă a completurilor specializate pentru judecarea infracţiunilor de corupţie.
În acelaşi dosar primiseră condamnări cu suspendare Adrian Rotilă (administrator al SC Adliv Termo SRL), Marian Emanuel Rotaru (economist la Serviciul Achiziţii al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti); Gabriel Stelian Popescu (consilier local al oraşului Azuga), Diana Camelia Dumbravă (fost secretar al oraşului Azuga).
De asemenea, au fost achitaţi Adrian Strâmbeanu (fost director al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti), Simona David (director al Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică a Persoanelor Adulte cu Handicap Călineşti – judeţul Prahova), Mariana Malea (responsabil cu achiziţiile publice în cadrul Centrului de Recuperare), Cristina Savu (fost director economic în cadrul RAAPPS Sinaia), Mihail Fâcă (fost administrator public al judeţului Prahova), Adrian Emanuil Semcu (fost vicepreşedinte al CJ Prahova), Gabriela Cristina Şerbănoiu (fost şef al Serviciului Achiziţii Publice şi Contracte din cadrul Direcţiei Patrimoniu a CJ Prahova).
Și hotărârile luate cu privire la toți aceștia sunt anulate, ca și condamnarea lui Roșca, prin decizia ca dosarul să fie rejudecat.
DNA l-a acuzat pe Mircea Roșca de faptul că, în 2011, ar fi pretins de la un denunţător (administrator de firmă) suma de 20.000 de euro pentru a-şi exercita influenţa asupra preşedintelui din acea perioadă al PNL Azuga, Gabriel Popescu, şi, prin acesta, asupra celorlalţi membri ai Consiliului Local Azuga şi a factorilor decizionali din cadrul Primăriei Azuga, în vederea înlesnirii dobândirii unor terenuri pe raza localităţii respective de către firma acestuia, sumă din care a primit efectiv – prin intermediul lui Popescu – 5.000 de euro, iar 11.000 de euro au fost folosiţi în interesul formaţiunii sale politice.
Suma de 4.000 de euro ar fi fost pretinsă şi primită de Diana Dumbravă, susţin procurorii, de la Gabriel Popescu (din 20.000 de euro oferiţi de denunţător), în vederea îndeplinirii unor acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu, în legătură cu licitaţiile publice deschise cu strigare organizate de Primăria Azuga pentru vânzarea celor două suprafeţe de teren şi care vizau desfăşurarea propriu-zisă a procedurilor de achiziţie publică şi desemnarea câştigătoare a societăţii administrate de acesta.
“Între 2011 – 2014, Mircea Roşca a primit de la Adrian Rotilă (vărul său primar) bani şi alte foloase (construcţii în valoare de peste 35.000 lei, folosinţa auto marca Audi A8 – contravaloare rate leasing plătite în sumă de peste 115.000 lei şi alte bunuri în valoare de peste 403.000 lei), în schimbul intervenţiei la factorii de decizie din cadrul unor instituţii publice din judeţul Prahova (Spitalul Judeţean, Consiliul Judeţean, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului – Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călineşti, Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat – Sucursala pentru Reprezentare şi Protocol Sinaia) asupra cărora avea influenţă prin prisma calităţilor pe care le-a deţinut în mod succesiv la nivelul autorităţilor publice locale şi centrale şi la nivel politic (consilier judeţean, vicepreşedinte/preşedinte al organizaţiei judeţene Prahova a unui partid, director la SC Hidro Prahova SA – Sucursala Sinaia, vicepreşedinte al CJ Prahova, deputat), în vederea atribuirii către societăţile deţinute de acesta a unor contracte de achiziţii publice”, acuzau procurorii.
Roşca ar fi determinat, prin intervenţii la factorii de decizie din cadrul celor patru instituţii, încheierea mai multor contracte de achiziţie publică cu firmele administrate de vărul său, având ca obiect furnizarea de produse alimentare, pentru care nu erau autorizate, obiectul de activitate fiind fabricarea elementelor de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii, respectiv execuţia unor lucrări.
DNA menţionează că încheierea contractelor de achiziţie publică s-a făcut ca urmare a desfăşurării unor proceduri cu nerespectarea prevederilor legale în care ar fi fost implicaţi şi inculpaţii Rotaru, Fâcă, Şerbănoiu, Malea.
Potrivit anchetatorilor, ar fi rezultat prejudicierea entităţilor publice astfel: Spitalul Judeţean de Urgenţă – cu peste 96.000 lei, Consiliul Judeţean – cu aproximativ 69.000 lei, DGASPC Centrul Călineşti – cu peste 47.000 lei, RAAPPS Sucursala Sinaia – cu aproximativ 2.800 de lei.
“Aceste sume reprezintă valorile plătite în plus faţă de preţul pieţei pentru produsele alimentare furnizate de SC Adliv Termo SRL Comarnic, respectiv contravaloarea cantităţilor de materiale decontate şi nepuse în operă de către SC Stanevip SRL şi, totodată, obţinerea de către cele două societăţi a unor foloase necuvenite. În cauză s-a mai reţinut că Rotilă, în calitate de administrator al SC Adliv Termo – societate aflată în derularea unor relaţii comerciale cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti (către care livra produse alimentare), a remis mai multe bunuri şi foloase materiale managerului unităţii sanitare, Adrian Strâmbeanu (un miel în perioada Sărbătorilor Pascale din anul 2013 şi o sabie de colecţie în vara aceluiaşi an – estimate de organele judiciare la valoarea minimală de 299 lei), cât şi angajatului care avea ca atribuţii organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică câştigate de firma sa – Marian Rotaru (o uşă din tâmplărie termopan în toamna anului 2013, o masă cu banchete din lemn – pentru grădină şi o umbrelă pliabilă, cu aceeaşi destinaţie în primăvara anului 2014, două excursii în Delta Dunării în vara anilor 2013 şi 2014 – estimate de organele judiciare la valoarea minimală de 2.991 lei), pentru ca aceştia, contrar îndatoririlor de serviciu, să faciliteze continuarea livrărilor efectuate de firmă către respectiva instituţie, prin nerespectarea procedurilor de achiziţie publică”, au mai susţinut anchetatorii.
