Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este prezentat de premierul Florin Cîțu în plenul Parlamentului, miercuri, la ora 13.00. Pe ordinea de zi a plenului reunit se află și ratificarea Tratatului EURATOM, privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene. PNRR va fi depus oficial la Comisia Europeană, luni, 31 mai. 

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este prezentat de premierul Florin Cîțu în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului de la ora 13.00. Șeful Executivului are la dispoziție 60 de minute pentru PNRR. Ulterior are loc dezbaterea Planului, așa cum a cerut și PSD, care, prin vocea președintelui Marcel Ciolacu, amenințase, marți, că va intra în grevă parlamentară, dacă acesta nu va fi prezentat, miercuri, în Parlament. Astfel că după prezentarea PNRR de Florin Cîțu, fiecare grup parlamentar are alocat un anumit timp pentru a-şi exprima punctul de vedere. România depune PNRR la Comisia Europeană pe 31 mai, moment în care va demara etapa formală de evaluare.

Premierul Florin Cîțu declara că „PNRR, ca multe programe derulate cu CE, cu UE, au și o componentă politică, partea de reforme. Avem PNRR – 29,2 miliarde și fonduri europene – 46 de miliarde, eu nu le deconectez. Toate proiectele pe care le vom face în perioada următoare, până-n 2024, vor avea trei surse de finanțare: bugetul României, PNRR și fonduri UE. Când te uiți așa, îți dai seama că avem resurse pentru toate aceste proiecte. Problema este unde le pui pe fiecare și fiecare se potrivește foarte bine într-un alt loc: avem proiecte care se potrivesc foarte bine în PNRR, pentru că sunt proiecte mature, care pot fi făcute până în 2026, sunt legate de reformă, le punem acolo. Avem proiecte care merg mai bine pe fonduri UE și proiecte pe care le putem face mai bine pe bugetul românesc”.

Următorul punct pe ordinea de zi a ședinței comune din Casa Poporului este votul pe ratificarea Tratatului EURATOM. Este vorba de ratificarea Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului UE privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene după impactul economic al pandemiei COVID-19. Este o decizie necesară pentru a acoperi fondurile pe care Comisia Europeană le va aloca pentru redresare și reziliență. 

Pentru ca Tratatul să fie ratificat de Parlament este nevoie de votul social-democrațiilor, fiind necesare 2/3 din voturile deputaților și senatorilor. Neratificarea tratatului într-un stat membru ar putea bloca accesarea fondurilor de redresare și reziliență la nivelul UE. După adoptarea proiectului de lege urmează publicarea în Monitorul Oficial, înainte de 1 iunie. Până pe 25 mai 2021, România era printre cele 5 state care nu ratificaseră Tratatul EURATOM, alături de Polonia, Austria, Olanda și Ungaria. Dacă toate statele ratifică până în 31 mai, după evaluarea proiectelor planurilor naționale, în două luni, urmează discuțiile pentru semnarea contractelor, apoi venirea finanțărilor, începând cu 1 iulie pentru unele state membre.

România urmează să beneficieze de 29,2 miliarde de euro pentru PNRR. Tratatul EURATOM prevede creșterea contribuției României la Uniunea Europeană iar accesarea fondurilor europene depinde de majorarea contribuției. Contribuția țării noastre pentru 2021 este de aproape 2,4 miliarde de euro. 

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de cele 29,2 miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene, Parlamentul European și Consiliul UE:
1. Tranziţie verde;
2. Transformare digitală;
3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice;
4. Coeziune socială şi teritorială;
5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză;
6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Reformele asumate prin PNRR de premierul Florin Cîțu, alături de Guvern, pentru România: reforma pensiilor, a companiilor de stat, reforma administrației publice, precum și reforme sectoriale în alte domenii, potrivit documentului pe care Florin Cîţu l-a prezentat la Bruxelles. 

Mai multe informații despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) AICI

PNRR propus de propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie 2021 și a fost adoptat de Guvern la 7 aprilie 2021, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează MIPE pentru a desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.

Reformele și proiectele de investiții publice cuprinse în PNRR de România trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro puse la dispoziție de Comisia Europeană. România a modificat mai multe părți din PNRR, pentru că a propus inițial o alocare mai mare, de aproape 42 de miliarde de euro, pentru proiectele destinate redresării economice, transformării verde și investițiilor în sănătate, educație și infrastructură. Țara noastră pierde și 400 de milioane de euro la Educație, după bugetul negociat pe PNRR, deși alocarea pentru acest domeniu este de peste 12% – pentru programul “România Educată”, va fi de 3,7 miliarde euro.