Conducerea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară “Parteneriat pentru Managementul Deşeurilor” Prahova a organizat marţi o nouă şedinţă pe tema salubrităţii din sectoarele 2 și 6, acolo unde intervine Rosal.

De această dată, primarii din localităţile prahovene deservite respectivului operator de salubritate în care a fost supusă s-au așezat la aceeași masă pentru a  vota propunerea de reziliere a contractului.

După o nouă dezbatere, în cele din urmă, procedura, care viza nerespectarea programului de ridicare a deşeurilor, s-a încheiat cu un vot covârşitor pentru menţinerea operatorului.

Totuși, autorităţile judeţene au amintit că există în continuare şi o procedură de reziliere pentru neplata redevenţelor cuvenite, dar nu au explicat dacă aceasta este sau nu reversibilă.

La votul ADI de luni, singurii care au optat pentru rezilierea contractului au fost primarul municipiului Ploieşti, Adrian Dobre, şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Bogdan Toader.

De partea cealaltă, peste 20 de delegaţi au ridicat mâna pentru menţinerea actualului operator.

De la ședință a lipsit Adrian Dumitru, primarul comunei Blejoi, cel care în alte şedinţe a fost  susţinător al ideii de reziliere a contractului cu Rosal.

 

Şi înainte şi după vot, discuţiile au vizat în special problemele majore din Ploieşti, primarul Adrian Dobre reclamând din nou că operatorul are mari întârzieri la ridicarea deşeurilor, în unele cazuri de ordinul săptămânilor.

Edilul șef al orașului a  anunţat că, la viitorul contract, municipalitatea doreşte să fie într-o zonă de sine stătătoare, şi nu ca acum, alături de alte 35 de unităţi administrative, tocmai pentru a nu se mai ajunge în situaţia ca Ploieştiul să aibă un singur vot, deşi reuneşte aproape două treimi din populaţia întregului sector.

“Acest vot dat de către reprezentanţii împuterniciţi de consiliile locale nemulţumeşte total prin prisma a ceea ce avem în Ploieşti, avem platforme în care deşeurile sunt neridicate de o săptămână, dincolo de toate celelalte probleme pe care le-am sesizat de-a lungul timpului. Judecând după acest vot, în celelalte localităţi lucrurile sunt perfecte. I-aş întreba pe colegii mei primari şi ceilalţi reprezentanţi în acest ADI dacă aşa stau lucrurile. Eu o să mă văd nevoit să cer ca municipiul Ploieşti să devină o zonă de sine stătătoare. Şi dacă pentru lucrul acesta nu se va găsi o soluţie în acest ADI, voi fi nevoit să solicit ieşirea din asociere. Nu putem să suportăm consecinţele votului de astăzi şi în continuare să avem probleme majore în Ploieşti, cu gunoaie neridicate de zile întregi. Sunt străzi în zonele de case unde nu au fost ridicate deşeurile de două săptămâni. Sunt mii de sesizări”, a declarat, după vot, Adrian Dobre, primarul municipiului Ploieşti.

În replică, reprezentanţii Rosal au acuzat Primăria Ploieşti că a refuzat să se implice pentru sprijinirea operatorului, amintind de diferenţele dintre numărul de clienţi estimat şi cel real, discutate şi la precedentele şedinţe, şi dând exemple din alte localităţi în care societatea prestează servicii şi unde administraţiile publice au acordat sprijin pentru identificarea şi taxarea celor care nu aveau contracte de salubritate.

Prezent la şedinţa, Bogdan Niculescu, asociat în cadrul companiei de salubritate, a spus că societatea are încasări lunare cu aproape un milion de lei mai mici decât cele estimate, în timp ce apariţia taxei de mediu a adus şi cheltuieli suplimentare, reclamând că Primăria, conform contractului, ar fi trebuit să aplice o taxă pentru ploieştenii fără contracte de salubritate şi să vireze banii către Rosal.

“Orice alt operator ar veni în locul nostru ar întâmpina aceleaşi probleme”, a spus asociatul Rosal.

Preşedintele Consliului Judeţean Prahova şi al ADI Managementul Deşeurilor, Bogdan Toader, a explicat motivele pentru care mai bine de 20 de delegaţi au votat împotrivia rezilierii, precizând că reticenţa primarilor pleacă de la faptul că, în perioada de tranziţie, până la finalizarea unei noi licitaţii, va trebui adus un operator pe perioadă determinată, care, neavând timp să intre în contract cu populaţia, va trebui plătit de la bugetele locale, cu posibilitatea ca ulterior primăriile să recupereze banii de la populaţie printr-o taxă.

“Rezilierea este cel mai uşor lucru. Problema este ce o să punem în loc. Nici în alte localităţi aceste serviciu nu merge perfect, dar ceilalţi primari nu au dorit rezilierea, pentru că atunci plata ar urma să se facă de către autorităţile locale, pe baza unei taxe pe care o vor recupera ulterior. E cunoscut faptul că, de regulă, gradul de încasare e undeva la 65%”, a declarat Bogdan Toader.