AEP: 1.130 de concedii medicale, în perioada 2023 - 2026

Angajații Autorității Electorale Permanente au avut în total 1.130 de concedii medicale, în perioada 2023 - februarie 2026, dar nu s-au îmbolnăvit în anii electorali, când încasează mai mulți bani, a declarat vineri, 13 martie, președintele AEP, Adrian Ţuţuianu.

„Ştiţi că e o modă cu concediile medicale şi spun că e o modă rea. Eu n-am avut concediu medical. (...) La AEP, în perioada 2023 - februarie 2026, au fost 1.130 de concedii medicale. Dar ce este foarte interesant: În anii electorali oamenii nu se îmbolnăvesc, nici din structura locală, nici din structura centrală.

De ce nu se îmbolnăvesc în perioada respectivă? Pentru că iau bani de la AEP şi iau bani ca personal tehnic la Biroul Electoral, deci iau de două ori venituri şi atunci nu se îmbolnăvesc”, a declarat Adrian Ţuţuianu, într-o conferinţă de presă.

Potrivit președintelui AEP, în anul 2023, care nu a fost an electoral, au fost înregistrate 570 de concedii medicale, în 2024 - 307, iar în 2025 - 218.

„Acum să luăm puţin pe luni, pentru că e interesant pe luni. Lunile septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 2024 au fost luni cu activitate electorală. Ce se întâmplă? Oamenii nu mai se îmbolnăvesc, nu mai pleacă în concediu, iar cei care sunt suspendaţi din funcţie pentru interese personale şi-au propus să revină la muncă exact când e anul electoral.

Şi în luna septembrie 2024 am avut doar 24 de concedii medicale, faţă de 65 într-o lună anterioară. În luna octombrie, oamenii au fost şi mai sănătoşi - 14 (concedii medicale - n.r.), în luna noiembrie şi mai sănătoşi - opt concedii medicale, faţă de 65 şi în luna decembrie 13.

Cu alte cuvinte, cei care au fost bolnavi în aceste luni de campanii electorală sunt cu adevărat bolnavi şi unii dintre ei, uitându-mă pe documente, cu afecţiuni grave care într-adevăr justifică situaţia lor de oameni aflaţi în concediu medical”, a precizat președintele AEP, potrivit Agerpres.

Adrian Țuțuianu, despre un caz pentru care va sesiza Comisia de disciplină

Adrian Ţuţuianu a dat exemplul unui angajat al instituţiei despre care susţine că s-ar fi aflat în concediu medical în timp ce se afla în Dubai, precizând că va sesiza Comisia de disciplină în acest caz.

„Un coleg, pentru care o să sesizez Comisia de disciplină, a fost foarte prezent în aceste zile, criticând statul român din Dubai, că nu l-a repatriat. Ştiţi ce nu ştiţi (...) este că omul nostru a avut două săptămâni de concediu medical înainte de a pleca în Dubai şi,

după datele care le avem, cel puţin din postările de pe Facebook ale domniei sale, când era în Dubai, era în concediu medical. Deci, cam ăsta e modul, atitudinea unora dintre angajaţii Autorităţii Electorale Permanente”, a mai explicat președintele AEP.

Adrian Țuțuianu: Reorganizarea AEP va duce la o structură mai eficientă

De asemenea, Adrian Țuțuianu a anunțat reorganizarea AEP: Numărul de posturi din aparatul central va fi redus de la 280 la 223, iar în structurile teritoriale vor fi desfiinţate 112 posturi.

„Nu doresc doar o reorganizare pentru a reduce nişte costuri, ci vreau să facem o reorganizare care să facă o structură mai eficientă central şi local, o reorganizare care să asigure stabilitatea acestei instituţii pe următorii patru - cinci ani de zile şi anunţ pe toţi cei care lucrează în AEP, dar şi opinia publică, că vreau să fie ultima reorganizare până în 2030,

pentru ca în 2026 - 2027 să elaborăm legislaţia necesară - am vorbit de Cod electoral, de legea de finanţare a partidelor politice, de legea de organizare şi funcţionare - să pregătim personalul pentru anii electorali care urmează”, a spus Adrian Ţuţuianu, într-o conferinţă de presă.

Președintele AEP a precizat că, la nivel central, vor fi eliminate 25 de posturi de execuţie, care erau deja neocupate, iar instituţia va fi reorganizată pe direcţii cu câte 15 posturi de execuţie sau direcţii generale cu 25 de posturi.

„La centru desfiinţăm 25 de posturi de execuţie - e adevărat că sunt neocupate - ne organizăm pe direcţii cu 15 posturi de execuţie fiecare sau direcţii generale cu 25. Este motivul pentru care reducem numărul posturilor de directori şi directori adjuncţi, 15 funcţii dispar prin această reorganizare. Am desfiinţat posturile de consilieri la cabinetele demnitarilor.

Vă spun că eu n-am angajat decât doi, tocmai pentru a nu pune o presiune suplimentară pe cheltuielile salariale, dar şi pentru că n-am găsit un om potrivit. Nu vreau să angajez oameni ca să am trei oameni, ci vreau să angajez oameni care ştiu şi carte.

În al doilea rând, am desfiinţat posturile de directori adjuncţi la toate direcţiile. Nicio direcţie generală sau direcţie nu are directori adjuncţi. Şi în al treilea rând, prin această structură, numărul de posturi din aparatul central se reduce de la 280 la 223, unele direcţii au fost reorganizate ca birouri, ca servicii”, a precizat preşedintele AEP.

Adrian Ţuţuianu a anunţat că reorganizarea vizează şi structurile teritoriale ale instituţiei, unde vor fi desfiinţate 112 posturi din cele 40 de structuri existente.

„Aceste structuri teritoriale nu au fost organizate după criterii (...). Sunt direcţii cum este Tulcea cu doi angajaţi sau Brăila şi sunt direcţii cum este Dâmboviţa cu 11 sau Clujul cu nouă sau 10. Bucureştiul, care are 1.200 de secţii de votare pe care ar trebui să le gestioneze într-un proces electoral, are doi angajaţi”, a explicat Adrian Ţuţuianu, precizând că au fost critici că reorganizarea vizează mai mult structurile teritoriale şi nu centrul.

„În primul rând, vreau să ştiţi că centrul reprezintă baza AEP, nu structurile din teritoriu. La centru se fac reglementări, la centru se coordonează activitatea, la centru se fac norme, instrucţiuni şi aşa mai departe”, a adăugat el.

Potrivit acestuia, în structurile teritoriale un rol important îl au experţii electorali bine pregătiţi, dar după cum s-a observat la ultimele alegeri, corpul experţilor nu a răspuns adecvat la provocările alegerilor.

Preşedintele AEP a precizat că reorganizarea a avut în vedere mai multe criterii, printre care numărul populaţiei cu drept de vot din fiecare judeţ, numărul secţiilor de votare, dispersia teritorială a acestora şi activitatea structurilor teritoriale.

În prezent, Autoritatea Electorală Permanentă are 382 de angajaţi. Adrian Ţuţuianu a menţionat că patru sau cinci angajaţi din structurile teritoriale au solicitat deja transferul către alte instituţii, unde au găsit locuri de muncă.

El a mai precizat că vor rămâne şi posturi neocupate în structura centrală, urmând ca prin statul de funcţii să fie stabilite criterii stricte de studii şi experienţă, în domenii precum control financiar-fiscal, juridic sau informatic.

„De asemenea, vreau, în limitele de personal existent, să pun în funcţiune o structură care se numeşte Expert electoral, nu a funcţionat niciodată şi e prevăzută de lege din 2015, unde să facem cercetare, o structură cu 9 - 11 persoane maxim, oameni de carte, universitari, unii dintre ei care pot veni să ne ajute să scoatem din nou revista de drept electoral.

Vreau să publicăm nişte volume care să reflecte alegerile, poate de la 1859, dacă găsim documente în arhivă, până în zilele noastre”, a mai spus Adrian Ţuţuianu.

El a adăugat că decizia de reorganizare a fost luată după o amplă consultare internă, în urma căreia au fost preluate mai multe propuneri. În plus, el a vorbit de modul în care a reacţionat sindicatul instituţiei, afirmând că „are o conduită duală” şi că a observat „un fel de dedublare de personalitate la unii dintre liderii sindicatului”.