Ce se întâmplă în corp când stăm prea mult pe scaun. Când apare pericolul pentru sănătate

Dr. Ioan Stan, medic specialist în ortopedie și traumatologie, specializat în patologia gleznei și piciorului, a explicat care sunt principalele efecte ale sedentarismului și ce poate face o persoană pentru a reduce riscurile.

Statul îndelungat pe scaun reduce activitatea unor grupe musculare importante. Cvadricepsul, mușchii fesieri și gambele sunt folosiți mai puțin, în timp ce anumite grupe musculare din zona șoldului rămân într-o poziție scurtată pentru perioade mari. 

„Musculatura picioarelor se numără printre zonele afectate de șederea prelungită. Cvadricepsul, mușchii fesieri și gambele sunt solicitați mai puțin, în timp ce flexorii șoldului, în special iliopsoasul și dreptul femural, rămân multă vreme într-o poziție scurtată. Treptat, acest dezechilibru poate favoriza durerile de spate și problemele de postură”, a explicat Dr. Ioan Stan pentru Digi24. 

„Circulația sangvină poate avea, la rândul său, de suferit. Când stăm nemișcați, contracțiile gambelor se reduc, iar «pompa musculară», care contribuie la întoarcerea sângelui către inimă, nu mai funcționează la fel de eficient. Pot apărea senzația de picioare grele, oboseala și umflarea acestora, mai ales la sfârșitul zilei.

Perioadele îndelungate de imobilizare, precum zborurile sau călătoriile cu mașina, cresc riscul de tromboză venoasă profundă, îndeosebi în prezența altor factori favorizanți. Formarea unui cheag poate provoca durere și inflamarea gambei, iar deplasarea acestuia către plămâni poate determina complicații grave”, a mai spus medicul. 

Potrivit acestuia, sedentarismul influențează și metabolismul. Mușchii insuficient solicitați captează mai puțină glucoză și consumă o cantitate redusă de energie, ceea ce poate contribui, treptat, la modificarea glicemiei și a nivelului grăsimilor din sânge, inclusiv la persoanele cu greutate normală. 

Ce se întâmplă cu coloana și nervii

Poziția menținută timp îndelungat poate pune presiune suplimentară asupra coloanei, atât în zona lombară, cât și în regiunea cervicală. Situația este agravată atunci când persoana stă într-o poziție incorectă, cu spatele curbat sau cu capul proiectat înainte.

„Șederea prelungită într-o poziție incorectă poate afecta atât partea lombară, cât și pe cea cervicală. Presiunea exercitată asupra discurilor intervertebrale crește, iar acestea, nefiind vascularizate, se hrănesc prin difuziune, proces susținut de alternanța dintre mișcare și repaus.

La nivel cervical, proiectarea capului înainte mărește solicitarea mecanică, astfel încât structurile gâtului trebuie să suporte o încărcătură mai mare decât în postura corectă. Totodată, scurtarea anumitor mușchi din zona șoldurilor poate modifica poziția bazinului și accentua lordoza lombară, favorizând apariția durerilor de spate”, a explicat el. 

Șederea prelungită poate favoriza și comprimarea unor nervi. Presiunea exercitată în regiunea fesieră poate irita nervul sciatic, în timp ce menținerea picioarelor încrucișate poate afecta nervul peronier în apropierea genunchiului. În astfel de situații pot apărea furnicături, amorțeală sau alte senzații neobișnuite, care, de regulă, sunt trecătoare și dispar după schimbarea poziției.

„Lipsa mișcării influențează și structurile gleznei. Imobilitatea menținută perioade îndelungate poate favoriza scurtarea tendonului lui Ahile, țesutul care leagă musculatura gambei de călcâi, precum și tensionarea fasciei plantare. Consecințele pot include dureri la nivelul tălpii ori în zona călcâiului, resimțite uneori mai intens la primii pași făcuți dimineața.” a adăugat medicul.

Durerile și amorțelile, printre semnele frecvente

Statul prelungit pe scaun poate produce o serie de simptome, de la rigiditate și dureri lombare până la senzația de picioare grele sau furnicături.

Printre simptomele frecvente asociate statului îndelungat pe scaun se numără durerea sau senzația de blocaj articular la ridicare, care se ameliorează după primii pași, durerea lombară apărută seara sau după o zi lungă la birou, senzația de greutate și oboseală a picioarelor, precum și umflarea acestora. Pot apărea, de asemenea, amorțeli și furnicături care pornesc de la nivelul coapsei și pot coborî până la picior, dureri în talpă la primii pași de dimineață și contracturi musculare, inclusiv în zona cefei și a omoplaților.

„Există însă și semne de alarmă care necesită o evaluare medicală. Printre acestea se află durerea persistentă, care nu cedează ușor sau trezește persoana din somn, furnicăturile și amorțelile, în special sub nivelul genunchiului, senzația de slăbiciune musculară, precum și apariția bruscă a unei gambe umflate, roșii și dureroase, situație care poate ridica suspiciunea unei tromboze și trebuie investigată.

De asemenea, orice durere sau disconfort care persistă timp de 4-6 săptămâni, în ciuda măsurilor luate, ar trebui evaluat de un medic.”, a precizat specialistul.

Pauzele regulate pot reduce efectele sedentarismului

Pentru cei care petrec șapte sau opt ore pe zi la birou, nu este suficient ca mișcarea să apară doar la finalul programului. Întreruperea perioadelor lungi de ședere este importantă.

Pentru persoanele care petrec șapte-opt ore pe zi la birou, regularitatea pauzelor poate fi mai importantă decât intensitatea efortului fizic. Este recomandat întreruperea șederii la fiecare 30-45 de minute și efectuarea câtorva minute de mișcare.

Nu este necesar ca fiecare pauză să includă exerciții propriu-zise. O scurtă plimbare prin încăpere, deplasarea până la baie sau simpla schimbare a poziției pot întrerupe intervalele lungi de inactivitate.

Persoanele care doresc să includă și exerciții pot face fandări menținute aproximativ 30 de secunde, între cinci și 20 de ridicări pe vârfuri, precum și întinderi la perete pentru musculatura gambei și tendonul lui Ahile.

Atunci când ridicarea de pe scaun nu este posibilă, de exemplu în timpul unei ședințe, pot fi executate aproximativ 20 de flexii și extensii ale gleznei, pentru activarea pompei musculare și susținerea circulației sangvine.