Clubul Sportiv Petrolul Ploieşti este unul dintre brandurile de renume din Prahova. Înfiinţat în 1956, clubul a dat României o mulţime de campioni olimpici şi mondiali, precum Corina Ungureanu, Ana Maria Tămârjean, Celestina Popa, Adrian Diaconu, Irinel Panulescu sau Tamara Costache.
Astăzi din gloria de odinioară a clubului Petrolul au cam rămas doar amintirile. Clubul îşi desfăşoară activitatea într-o clădire improprie, plină de igrasie şi neigienizată corespunzător. Salariile antrenorilor sunt extrem de mici şi ne întrebăm cum visează politicienii ca România să revină în elita sportului mondial în astfel de condiţii.
Clădirea în care îşi desfăşoară activitatea clubului, aflată lângă stadionul Ilie Oană, este în paragină. În urmă cu 10 ani, la reconstruirea stadionului se discuta despre demolarea acesteia şi relocarea secţiilor în noul stadion. Din păcate, proiectantul nu s-a consultat cu antrenorii, iar în spaţiile de la stadion nu puteau fi asigurate condiţii de antrenament pentru gimnastică. Aşa că, imobilul nu a mai fost demolat, dar nimeni nu investeşte în renovarea lui. De alfel, clubul este în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului, iar imobilul aparţine Clubului Sportiv Municipal Ploieşti, deci…un fel de struţo-cămilă!
Sindicatul Naţional pentru Tineret şi Sport trage un semnal de alarmă, printr-o postare pe Facebook în legătură cu situaţia dezastruoasă a clubului ploieştean:
“Situație critică la Clubul Sportiv „Petrolul” Ploiești – conditii mizerabile pentru sportivi și angajați!
Pentru mulți dintre angajații din subordonatele MTS și din federațiile sportive naționale, conceptul de “condiții de muncă “ precum și “asigurarea securității şi sănătatii salariaţilor” în toate aspectele legate de muncă, se apropie de limita abstractului, nefiind materializate într-un mediu de lucru decent.
Uitați de Ministerul Tineretului și Sportului-România, salariații și sportivii de la Clubul Sportiv “Petrolul” Ploiești sunt obligați să își defășoare activitatea într-un loc care arată deplorabil, ruinat de trecerea timpului și de lipsa totală de investiții/reparații, cu igrasie și tencuieli desprinse de pereți, fără apă caldă, cu tavane care se pot prăbuși în orice moment peste sportivi și din care cad zilnic bucăți. Grupurile sanitare sunt sub orice critică, WC – uri turcești model anii 60, fără geamuri.
Indignarea lor este pe deplin întemeiată, pentru că pușcăriașii au condiții mult mai bune decât angajații și sportivii care își desfășoară activitatea la CS Petrolul Ploiești. Adevărul e că MTS nu dă niciun ban pe munca lor, nu manifestă nici măcar înțelegere și respect, doar cinism, incompetența și dezinteres. Nu li se răspunde la adrese, nu le sunt alocate fonduri deși, la ultimele rectificări, guvernul a găsit sume neutilizate și a luat bani înapoi de la minister.
Practica ministerului de resort este aceea, deja generalizată, de a nu răspunde la solicitări, de a ignora, de a ascunde realitatea, ca și cum dacă ar nega starea de fapt, ea ar putea să dispară în neant. Un dram de adevăr este, puțin câte puțin sportul dispare! Și aceasta pentru că ministerul, ca ordonator principal de credite, și-a încălcat cu bună știință obligația legală de administrare, ocrotire și păstrare în cele mai bune condiții a patrimoniului său, al nostru!
Echipa SNST”
Rămâne de văzut cum vor renova oficialii din MTS această situaţie, clubul având un buget de supravieţuire, salariile antrenorilor fiind unde în jurul sumei de 2000 de lei lunar. Cu toate acestea sute de copii vin zilnic la clubul sportiv practicând sporturi precum gimnastica, ciclismul, boxul, înotul…
