STANDARD & POORS MENȚINE RATINGUL ROMÂNIEI ȘI PERSPECTIVA NEGATIVĂ

Agenția S&P Global a confirmat ratingurile pe termen lung și scurt, în monedă locală și valutară, ale României la 'BBB-/A-3'.

Perspectiva rămâne negativă, reflectând că riscurile privind finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor anunțate.

Scenariul negativ și cel pozitiv

"Am putea retrograda ratingul în următorii doi ani dacă traiectoria consolidării fiscale se abate semnificativ de la așteptările noastre. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile guvernului sunt insuficiente sau dacă o creștere economică slabă le reduce eficiența.

De asemenea, ratingul ar putea fi redus dacă datoria externă a țării crește peste nivelurile prognozate sau dacă condițiile de finanțare se deteriorează, de exemplu din cauza întârzierilor semnificative în primirea fondurilor europene.

Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitul fiscal și cel extern se reduc semnificativ, susținute de o revenire a creșterii economice", potrivit analizei S&P.

Motivație

Alegerea lui Nicușor Dan ca președinte în luna mai și formarea rapidă a unui guvern condus de Ilie Bolojan au pus capăt unei perioade de incertitudine politică. Guvernul are o majoritate parlamentară largă și a adoptat deja un set de măsuri de consolidare fiscală, cu un impact estimat de 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% din PIB în 2026. Aceste măsuri sunt împărțite relativ egal între creșteri de venituri și reduceri de cheltuieli.

Deficitul bugetar, cel mai mare din 2009 încoace (9,3% în 2024), ar urma să scadă la sub 7,7% în 2025 și 6,4% în 2026. Alte două pachete de reforme sunt planificate în lunile următoare.

Aceste reforme ar putea accelera accesarea fondurilor UE, consideră S&P. România are dreptul la aproape 18 miliarde euro (circa 5% din PIB-ul estimat pe 2025) prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), plus peste 26 miliarde euro din Cadrul Financiar Multianual 2021–2027.

"Totuși, vedem riscuri economice și politice care pot afecta implementarea agendei guvernamentale. Strategia fiscală pe termen mediu, dincolo de 2026, rămâne incertă", precizează analiștii agenției.

Provocări economice actuale:

Profil instituțional și economic:

Context politic recent:

Alegerile din România s-au încheiat cu realegerea președintelui în luna mai, după anularea primului tur de scrutin de către Curtea Constituțională, pe fondul unor suspiciuni de interferențe externe.

Câștigătorul a fost Nicușor Dan, un candidat independent, care l-a învins pe George Simion. Fostul premierul Marcel Ciolacu a demisionat, iar Ilie Bolojan a fost numit prim-ministru.

Guvernul actual include PNL, PSD, USR, UDMR și independenți, deținând aproape două treimi din Parlament. Totuși, implementarea reformelor va pune la încercare coeziunea coaliției. Mandatul premierului se încheie la final de 2026, când funcția trebuie transferată, conform unui acord de rotație cu PSD.

Corecția fiscală și impactul asupra creșterii:

Măsuri fiscale detaliate:

Evoluția datoriei și a dobânzilor:

Contul curent și finanțarea externă:

Inflație și politica monetară:

Sectorul bancar: